Autor: Snejana SULIMA Editura: Institutul European ISBN: 978-973-611-837-1 pp. 45-52 Rezumat Acest articol abordează valoarea patrimoniului constituţional european şi rolul acestuia în politica naţională a statelor europene, dar şi la nivelul Uniunii Europene. Este un concept creat în Europa occidentală, dar elementele sale s-au răspândit în ultimul timp şi în ţările europene postcomuniste, aflate pe drumul democratizării. Conform viziunii Consiliului Europei, ţările care doresc să se considere europene trebuie să proclame şi să împărtăşească drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi să aplice regulile democraţiei pluraliste. Astfel, Europa îşi poate depăşi graniţele geografice. În acelaşi timp, valorile patrimoniului european precum pluralismul politic, statul de drept, protecţia drepturilor omului pot contribui la construcţia unei Europe unitare. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care menţionează în preambulul său „patrimoniul comun de idealuri şi de tradiţii politice, de respect al libertăţii şi de preeminenţă a dreptului”, rămâne cea mai importantă bază juridică a protecţiei drepturilor omului în Europa. Versiunea consolidată a Tratatului asupra Uniunii Europene include şi obligaţia acesteia de a respecta drepturile fundamentale, aşa cum sunt ele garantate de Convenţia Europeană şi aşa cum rezultă ele din tradiţiile constituţional comune statelor membre, ca principii generale ale dreptului comunitar. Istoria a dovedit că drepturile omului pot fi protejate în mod eficace doar în regimurile democratice, întemeiate pe alegeri pluraliste şi pe statul de drept. Astfel, putem vedea că elementele patrimoniului constituţional european participă, în cadrul unui întreg coerent, la protejarea drepturilor fundamentale. |
LE PATRIMOINE CONSTITUTIONNEL EUROPEEN COMME FONDEMENT DE LA PROTECTION DES DROITS FONDAMENTAUX EN EUROPE |