Autor: Marius BALANEditura: Institutul EuropeanCod ISBN: 978-973-611-684-1, pp. 27-42 Rezumat: În măsura în care verifică actele legiuitorului sub aspectul conformităţii cu legea fundamentală, justiţia constituţională pare a cenzura "voinţa generală". Din această perspectivă, legitimarea contenciosului constituţional poate apărea ca problematică; pentru unii, aici se naşte "dificultatea contra-majoritară", în sensul infirmării deciziilor luate de o majoritate parlamentară aleasă în mod democratic. Obiecţia capătă consistenţă şi credibilitate prin faptul că judecătorii constituţionali se lasă deseori ghidaţi în deciziile lor de predilecţii ideologice sau raţiuni politice, precum şi prin împrejurarea că numirea lor este de cele mai multe ori rezultatul unor constelaţii politice concrete al unor decidenţi (şefi de stat sau majorităţi parlamentare) perfect conştienţi de miza politică a numirii într-o asemenea funcţie. Pe baza practicii unor instanţe de contencios constituţional de prestigiu (germană şi americană), precum şi în urma examinării a două decizii ale Curţii Constituţionale din România în care tendinţa de a evita implicarea politică este evidentă, autorul conchide, pe de o parte, că partizanatul ideologic sau chiar politic al judecătorilor constituţionali este inevitabil, iar pe de altă parte că, prin asumarea manifestă şi consecventă de către judecători a unei poziţii moral-filosofice şi ideologice, predictibilitatea şi coerenţa practicii judiciare pot creşte, cu condiţia unei argumentaţii solide şi a unei metodologii consecvente. |
Ultima actualizare în Miercuri, 07 Septembrie 2011 10:15 |
NOMINATIONS POLITIQUES ET PRÉDILECTIONS IDÉOLOGIQUES. CONSIDÉRATIONS SUR LA LÉGITIMITÉ DES JURIDICTIONS CONSTITUTIONNELLES |