Autor: Genoveva VRABIE         

Editura:  CUGETAREA

Cod ISSN: 1221-4876, pp. 42-53

Rezumat:

Chiar dacă Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa nu a intrat în vigoare, tratatele constitutive ale Uniunii Europene pun probleme asemănătoare pe planul relaţiilor dintre dreptul comunitar şi dreptul intern al statelor componente ale Uniunii Europene şi, implicit, pe planul ierarhizării izvoarelor de drept, fapt pentru care autoarea găseşte oportun să discute problema implicaţiilor acestui tratat.

Pornind de la problemele pe care le ridică integrarea europeană şi dificultă­ţile  de ordin teoretic ale identificării lor, aceasta propune o nouă viziune asupra raportului dintre U.E. şi statele naţiuni şi, respectiv, asupra sistemelor lor juridice. Înlăturând din start ideea unui stat federal european şi, pe cale de consecinţă, a unui sistem european de drept în care sistemele juridice naţionale apar ca subsisteme ale acestuia, autoarea argumentează următoarea idee: „Cele două sisteme – european şi naţional – constituie cosisteme”, nivel la care putem aprecia că există un „bloc constituţional”, utilizând această categorie în sens larg. „Fiecare societate orga­nizată în stat, fiecare naţiune, va fi guvernată de propria constituţie – act suprem – dar şi de «Tratatul – constituţie», fiecare din cele două acte juridice putându-şi păstra supremaţia în domeniile de reglementare ce le-au fost atribuite prin consens de naţiunile care au dorit integrarea”. În aceste condiţii, funcţia principală a instituţiilor europene nonetatice va fi apărarea dreptului european, după cum apărarea dreptului intern se constituie în funcţie principală a instituţiilor etatice naţionale, reţinând că fiecare stat membru exercită în acelaşi timp şi o funcţie de apărare a dreptului european.

 În concluzie, ierarhizarea izvoarelor de drept din fiecare stat urmează a fi făcută în lumina acestei idei.

Download