Ghid de evaluare a studentului


GHIDUL DE EVALUARE A STUDENTILOR


I.CONSIDERATII GENERALE


 I.1 Evaluarea

Evaluarea este activitatea, desfasurata de cadrul didactic, prin care se determina nivelul si calitatea pregatirii studentilor pe parcursul programelor de studii, precum si competentele de care absolventii dispun la finalizarea studiilor. Ansamblul metodelor, formelor, tipurilor si criteriilor de evaluare si notare formeaza sistemul de evaluare a performantelor profesional-stiintifice ale studentilor. Formele de verificare prevazute in planul de invatamant sunt: examen, colocviu, verificare pe parcurs si proiect.


I.2 Cadrul legislativ Asigurarea calitatii activitatilor reprezinta un obiectiv permanent al managementului universitar. Pentru aceasta Universitatea “Mihail Kogalniceanu” din Iasi a infiintat Comisia pentru Evaluarea si Asigurarea Calitatii (CEAC) si Departamentul pentru Managementul Calitatii (DMC) in baza OUG 75/2005 si a Legii 87/2006. Pentru a implementa strategia de asigurare a calitatii, sunt definite structuri cu responsabilitati specifice, care sprijina managementul la nivel de facultati si de universitate.

Baza legislativa:
1. Legea 84/1995, legea invatamantului, republicata, modificata si completata;
2. Legea 288/2004 privind organizarea studiilor universitare ce confera cadrul legislativ al introducerii celor 3 cicluri de studii: de licenta, de masterat si studii de doctorat, conform obiectivelor de la Bologna;
3. HG 404/2006 privind organizarea si desfasurarea studiilor universitare de masterat;
4. OUG 75/2005 aprobata prin Legea nr. 87/2006, privind asigurarea calitatii educatiei - abordeaza asigurarea calitatii in mod trans-sectorial, vizand organizatiile furnizoare de educatie.
5. Ordinul 3617/ 2005 privind aplicarea generalizata a Sistemului European de Credite Transferabile.


I.3 Organizarea procesului educativ
Cicluri de Studiu in Universitatea “Mihail Kogalniceanu” - Iasi
- Ciclul I - Studii universitare de licenta
• Specializarea Drept - 4 ani (8 semestre, 240 de credite);
• Specializarile Geografie, Istorie, Relatii Internationale si Studii Europene, Comunicare si Relatii Publice – 3 ani (6 semestre, 180 de credite).
- Ciclul II - Studii universitare de masterat la Specializarea Drept - 1 an (2 semestre, 60 de credite) si 2 ani (4 semestre, 120 de credite);
- Cursuri postuniversitare de specializare in Drept – 1 an (2 semestre, 60 de credite)


II.EVALUAREA STUDENTILOR

II.1 Tipurile de evaluare
Evaluarea profesionala a studentilor se realizeaza pe toata durata procesului de predare – invatare. Tipurile de evaluare se definesc dupa obiectivele urmarite, dupa functiile pe care le indeplinesc in procesul de predare-invatare-evaluare, dupa frecventa si momentul in care se realizeaza evaluarile.

I. Evaluarea initiala este tipul de evaluare care se efectueaza la inceputul unui nou proces de invatamant (al unui semestru, al unui an universitar, al unui program de studii). Prin evaluarea initiala se realizeaza:
a) informarea asupra nivelului cunostintelor si capacitatilor anterioare de care studentii dispun la inceputul unui nou proces de invatare;
b) stabilirea datelor necesare pentru proiectarea noului proces de invatamant, inclusiv prin intercalarea unor secvente de recuperare sau de reactualizare a cunostintelor, pentru prevenirea acumularii lacunelor si pentru asigurarea continuitatiii procesului de invatare;
c) stabilirea punctelor initiale de reper pentru evaluarea progresului scolar, prin raportarea rezultatelor finale cu datele de pornire.

II. Evaluare continua se realizeaza pe parcursul perioadei de studiu a disciplinei de invatamant; este procesul prin care se masoara cunostintele asimilate de student si poate consta din evaluarea pregatirii pentru lucrarile practice, a prezentarii proceselor verbale de laborator, a referatelor,  studiilor de caz, a parailor de proiect, a temelor de casa, a referatelor de cercetare, a lucrarilor scrise etc. Prin evaluarea continua se realizeaza:
a) obtinerea de catre profesor a procesului operativ de raspuns pentru ameliorarea procesului de invatamant, fiind orientata spre pasul urmator al acestuia;
b) informarea studentilor asupra stadiului la care au ajuns in dobandirea cunostintelor si prevenirea efecului in cadrul evaluarilor finale.

III. Evaluarea finala, numita si sumativa, se realizeaza la incheierea unei perioade compacte de studii, respectiv la incheierea perioadei de studiu al disciplinei de invatamant (de regula, semestrul), la incheierea unui an universitar (pe ansamblul disciplinelor de invatamant), la finalizarea unui program de studii. Evaluarea finala se realizeaza prin examenele programate in sesiunile de examene, prin examenele de finalizare a programelor de studii, precum si prin investigatii si analize complexe privind rezultatele finale ale procesului de invatamant. Este cea mai frecventa si se realizeaza in sesiune, prin stabilirea zilelor destinate evaluarilor. Se exprima prin nota si fundamenteaza acordarea creditelor si a diplomelor.


II.2 Metode de evaluare
Metodele de evaluare descriu procedeele, tehnicile si instrumentele prin care se efectueaza verificarea nivelului si calitatii pregatirii studentilor si prin care se obtin informatiile necesare stabilirii notelor sau calificativelor.
Metodele de evaluare sunt: examenele scrise, examenele orale, colocviile, probele practice, proiectele, temele de casa.
• Examenele scrise sunt forme de evaluare finala (sau pe parcurs) frecvente, la care aprecierea se exprima de regula conform sistemului romanesc de notare (10-1). Proiectarea examenelor scrise necesita precizarea obiectivelor si a continutului de evaluat, fixarea metodelor si procedeelor de evaluare, a datei examenului, aspecte ce se regasesc in “Fisa disciplinei” si se comunica studentilor la inceputul semestrului. Examenele scrise se constituie utilizand item obiectiv, subiectiv.
• Examenele orale. Studentul este lasat sa-si prezinte subiectul, iar profesorul dupa ce studentul si-a incheiat prezentarea, adreseaza intrebari cu scopul de a verifica capacitatea candidatului de a releva esentialul, de a exemplifica. Durata unui examen oral / student este de aproximativ 20 minute, iar nota finala se comunica studentului. La proba orala este obligatorie prezenta a cel putin doi studenti si doua cadre didactice. Durata examenului oral este de 60-80 minute, corespunzatoare dezvoltarii subiectelor si pregatirii ciornei (30-50 minute), raspunsului (15-25 minute), a discutiilor legate de evaluare (5-10 minute), dar nu trebuie sa depaseasca 120 minute.
• Colocviul reprezinta un tip de verificare orala si consta in dezbaterea unor probleme complexe in prezenta evaluatorului. Colocviu este o forma de verificare organizata mai ales in cazul disciplinelor practice. In comparatie cu examenul, colocviul este mai simplu din punct de vedere formal. De obicei se desfasoara sub forma evaluarii orale sau practice, inainte de inceperea sesiunii, la sfarsitul perioadei de studiu. studentului.
• Proba practica este utilizata preponderent la disciplinele cu caracter practic, pentru evaluarea cunostintelor, abilitatilor si deprinderilor acumulate in cadrul laboratoarelor, a practicii de specialitate, seminarii, studii de caz, proiecte etc. Se aplica in variate moduri, in functie de specificul disciplinei, de la elaborare de proiect, proces verbal de laborator, programe de calculator, studii de caz, la prezentarea creatiilor literare sau artistice, prezentarea unei ore de predare, realizarea unei instalatii de laborator si operarea acestuia, realizarea unui utilaj pilot si descrierea functionarii acestuia etc. Pentru desfasurarea probei practice se recurge de obicei la organizarea unui colocviu, in prezenta grupei de studiu, unde evaluarea colegiala intre studenti poate avea un rol important.
• Proiectele constituie lucrari de o mai mare complexitate care solicita aplicarea concomitenta a cunostintelor teoretice cu cele practice si prezentarea scrisa a rezultatelor obtinute. Evaluarea prin proiect se realizeaza pe parcurs la datele stabilite de profesor si comunicate studentului; si se incheie cu o nota finala in sistemul de notare 10-1.
• Metodele de evaluare practica cuprind: lucrarile de laborator, raportul de practica privind activitatea derulata de student intr-un domeniu specific profesiei in care se pregateste (unitatile specializate). 


II.3 Detalii privind examinarea finala

II.3.1 Organizarea evaluarii finale Studentul se poate prezenta la evaluarea finala, daca in prealabil a indeplinit toate cerintele prevazute. Evaluarea finala trebuie organizata in asa fel, incat sa se asigure atat pentru studenti cat si pentru examinatori conditiile si confortul necesar pentru depunerea unei munci eficiente. Colocviul si evaluarea finala din cadrul formei de verificare pe parcurs se desfasoara in ultimele doua saptamani de activitate didactica, iar examenele se organizeaza in perioada sesiunii de examene. Decanatul facultatii raspunde de programarea in timp a examenelor, dar nu poate modifica data convenita intre cadrele didactice si studenti. Daca, din motive obiective, organizarea unui examen nu este posibila in ziua propusa, Decanatul instiinteaza cadrul didactic de acest fapt, care – de comun acord cu studentii – stabileste o noua data de examinare. Programarea examenelor trebuie adusa la cunostinta studentilorin termenul prevazut de regulament. Cadrul didactic examinator trebuie sa planifice desfasurarea in timp a probelor de evaluare luand in considerare numarul studentilor inscrisi la disciplina in cauza si conditia, ca durata examenului scris sa nu depaseasca 2-3 ore, iar examenul oral care-l urmeaza, sa inceapa dupa o pauza de minim 1-2 ore. Studentul este obligat sa se prezinte la examen in data stabilita pentru grupa lui. Cu acordul profesorului examinator, in situatii bine intemeiate, studentul se poate prezenta la examen si cu o alta grupa. Responsabilul de disciplina trebuie sa intocmeasca din timp lista subiectelor, biletele de examen si baremul de notare. Biletul de examen este un document in format standard, adoptat de facultate, numerotat si semnat de cadrul didactic, care contine subiectele de examen. In cazul examenelor orale, numarul biletelor de examen trebuie sa fie mai mare, decat efectivul grupei de studenti. Pentru examenul scris este obligatoriu elaborarea a cel putin doua bilete. Lista subiectelor, formulata de cadrul didactic pana la data ultimului curs, este pusa la dispozitia studentilor. Aceasta poate contine, pe langa tematica impusa si principalele notiuni si cuvinte cheie. Baremul de notare este documentul complementar al procesului de evaluare care este intocmit de profesorul examinator pe parcursul formularii subiectelor, si este adus la cunostinta studentilor odata cu terminarea probei scrise (de ex. prin afisare pe usa salii). Elaborarea baremului este recomandat si in cazul probelor orale, avand importanta in cazul eventualelor contestatii.

II.3.2 Desfasurarea evaluarii finale
Evaluarea finala – colocviu sau examen oral – se desfasoara in prezenta responsabilului de disciplina si a cel putin inca unui cadru didactic (coordonatorul seminariilor, lucrarilor practice sau de proiect). Daca o disciplina este predata de o singura persoana, seful de catedra are responsabilitatea de a numi inca un cadru didactic examinator, avand acelasi domeniu stiintific de activitate sau asemanator, prin consemnarea acestei activitati in coloana corespunzatoare a statului de functii. Inlocuirea cadrului didactic examinator, in caz de forta majora, se face la propunerea sefului de catedra, cu aprobarea decanului. Examenul se desfasoara la data si in sala stabilita, intre orele 8–21. Inainte de inceperea examinarii profesorul examinator comunica studentilor cerintele si mijloacele auxiliare, care pot fi folosite. Utilizarea oricaror altor mijloace duce la excluderea studentului de la examen. Nu este permis ca profesorul examinator sa pretinda studentului cunostinte care nu intra in problematica disciplinei sau care nu figureaza la cerintele disciplinei respective. Proba orala se organizeaza pentru grupe de seminar, fiind obligatorie prezenta a cel putin doi studenti si doua cadre didactice. Durata examenului oral este de 60-80 minute, corespunzatoare dezvoltarii subiectelor si pregatirii ciornei (30-50 minute), raspunsului (15-25 minute), a discutiilor legate de evaluare (5-10 minute), dar nu trebuie sa depaseasca 120 minute. Proba scrisa se desfasoara de obicei in prezenta unui numar mai mare de studenti - una sau mai multe grupe sau toti studentii dintr-o promotie. In timpul probei este obligatorie prezenta in sala a cel putin doua cadre didactice. Durata examinarii nu poate depasi 180 de minute. In cazul in care, la proba scrisa se prezinta un singur student, pe langa student, este necesara prezenaa a doua cadre didactice. Subiectul trebuie sa fie accesibil studentilor pe toata durata examinarii. Profesorul examinator aduce la cunostinta studentilor data si locul afiasrii rezultatelor, respectiv, data limita de inaintare a eventualelor contestatii. Dupa predarea lucrarilor, profesorul are obligatia de a face cunoscut sistemul de evaluare, in cazul in care acesta nu este inclus in biletul de examen extras. Daca studentul considera, ca nota obtinuta este mai mica decat cea meritata, poate cere recorectarea lucrarii de catre examinator. Profesorul are datoria de a face acest lucru, si de a-i comunica studentului rezultatul noii evaluari, respectiv de a discuta cu studentul problemele si lipsurile ivite. Proba practica se sustine in grupe de 10-15 persoane, in cadrul ultimei ore de laborator. Durata probei practice nu poate depasi 240 de minute. In cazul in care se prezinta un singur student, pe langa student, este necesara prezenta a cel putin doua persoane. In procesul de evaluare pot fi cooptati si studentii, daca criteriile si modul de acordare a notei au fost stabilite in prealabil. Evaluarea finala a activitatii studentilor se face prin nota acordata sub forma unui numar intreg îitre 1 si 10, in cazul oricarei probe inscrise in fisa disciplinei. La stabilirea notei finale se va lua in  considerare activitatea studentului din cursul anului, in modul si proportia inscrisa in fisa disciplinei. Nota acordata trebuie adusa la cunostinta studentului. Notele vor fi introduse in catalog, respectiv in carnetul studentului, completandu-se fiecare rubrica. Profesorul examinator are obligatia sa predea catalogul completat la decanat, in cel mult doua zile lucratoare de la data examinarii. Catalogul poate fi ridicat de la decanat numai de catre profesorii examinatori sau secretarul catedrei, iar la incheierea examenului, poate fi predat numai de acestia angajatilor responsabili pentru specializare din cadrul decanatului. Studentii nu pot fi insarcinati cu primirea catalogului. In cazuri deosebite care vizeaza imposibilitatea prezentarii titularului de disciplina (deces, suspendare contract, incetare contract, concediul medical) decanul facultatii desemneaza un inlocuitor pentru perioada respectiva. Studentul nemultumit cu nota primita, poate inainta o contestatie scrisa la secretariatul facultatii in cel mult doua zile de lucru de la data afiasrii notelor. Biroul Consiliului facultatii este obligat sa rezolve contestatia in decursul a 7 zile. Studentul poate fi admis la evaluarea finala, doar daca a indeplinit conditiile necesare examinarii la disciplina in cauza. In baza Regulamentului de studii, studentii se pot prezenta de doua ori la evaluarea finala de la o disciplina, in sesiunea normala de examene, respectiv in sesiunea de restante. Studentul se mai poate prezenta la examenul disciplinei respecitve, in sesiunea complementara. In acest caz va trebui sa achite in avans taxa stabilita. Evaluarea finala a practicii de specialitate poate fi repetata in sesiunea de restante, respectiv in sesiunea suplimentara, in cazul in care studentul a participat la activitatile prevazute, si a indeplinit conditiile formulate in fisa disciplinei. In cazul in care studentul doreste sa mareasca nota la un examen trecut in sesiunea normala, acesta poate sustine un nou examen in sesiunea de restante a semestrului in cauza, cu respectarea conditiilor prevazute in Regulementul de studii


III.ETAPELE EVALUARII

Evaluarea activitatii studentilor presupune urmatoarele etape:
• Proiectarea, ce presupune alegerea formelor si metodelor de evaluare: examen (scris, oral), colocviu, proiect, teme de casa si fixarea ponderilor in nota finala, stabilirea datei examenului de bilant si a celor partiale, daca este cazul. Rezultatele proiectarii sunt incluse in fisa disciplinei si se comunica studentilor evaluati;
• Elaborarea si aplicarea instrumentelor de evaluare;
• Corectarea lucrarilor scrise;
• Analiza si interpretarea datelor;
• Comunicarea rezultatelor studentilor si decanatelor, prin inscrierea acestora sub semnatura privata a profesorilor in cataloagele disciplinelor.


IV. SISTEMUL CREDITELOR TRANSFERABILE (ECTS – European Credit Transfer and Accumulation System).

In conformitate cu legislatia in vigoare, in Universitatea “Mihail Kogalniceanu” din Iasi au fost stabilite reguli in privinta numarului de credite pe care trebuie sa le acumuleze un student pentru a trece in anul de studiu urmator. Stabilirea acestor reguli s-a realizat pe baza distinctiei dintre atribuirea de credite studentilor si alocarea creditelor pe disciplinele de studiu. Programul de studiu prevede un numar total de credite care este repartizat pe fiecare disciplina si pe fiecare activitate. Un student primeste creditele corespunzatoare unei discipline din planul de invatamant numai daca indeplineste toate obligatiile prevazute pentru acea disciplina: cursuri, seminar, lucrari practice, referate si numai daca este declarat „promovat” la disciplina respectiva in urma unei evaluari. Studentii promovati la o disciplina primesc creditele corespunzatoare acelei discipline indiferent de forma de evaluare, care exista si este clar precizata in Regulamentul privind aplicarea sistemului de credite (ECTS). Sistemul ECTS garanteaza recunoasterea academica a studiilor efectuate in strainatate, intr-un mediu ce permite cuantificarea, compararea rezultatelor academice si asigurarea transferului de la o unitate la alta. Se face distinctie intre creditele academice, care reprezinta cantitatea muncii cerute si notele ce masoara calitatea acestei munci. Scala de notatie ECTS, element al sistemului ECTS, faciliteaza interpretarea notelor obtinute intr-o unitate de origine si o universitate primitoare dupa un sistem de notatie diferit.

Prezentul ghid a fost supus aprobat in sedinta Senatului Universitatii din 30 septembrie 2009 si intra in vigoare la data de 01.10 2009.

RECTOR,
Prof. Univ.dr Genoveva VRABIE



Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 15:23