Autor: Maria Agostina CABIDDUEditura: Institutul EuropeanCod ISBN: 978-973-611-597-4, pp. 33-54 Rezumat: În ultimul deceniu al secolului trecut, multe schimbări importante au intervenit în cea mai mare parte a vechii Europe. În Italia, ca urmare a afacerii „Tangentopoli”, mai ales, criza a condus la ruină partidele care au divizat destinele Republicii şi a determinat formarea unui sistem diferit, articulat pe două coaliţii opuse. În acest context, cu toate că legea fundamentală a rămas neschimbată – cel puţin cu privire la partea ce ne interesează în acest context - funcţionarea guvernământului a evoluat în mod remarcabil, trecându-se de la parlamentarism la o democraţie „semi – majoritară”, îndreptată către premierato, cu întărirea puterilor executivului şi transferul puterii normative de la Parlament la Guvern, prin abuzul actelor cu putere de lege, utilizarea largă a maxi-amendamentelor, recursul tot mai frecvent la acordarea încrederii, pe care Guvernul o utilizează cu scopul chemării la ordine a majorităţii, şi combaterii obstrucţionalismului opoziţiei. „L’émergence infinie” este formula cu care puterea, departe de a guverna teama, care se pare că este mandatul politicii moderne, guvernează cu ajutorul fricii, exploatând spectrul insecurităţii ca instrument eficace de control social. |
Mise à jour le Mercredi, 07 Septembre 2011 10:42 |
FORME DE GOUVERNEMENT ET SYSTEME DES PARTIS DANS L'INFINIE TRANSITION ITALIENNE |