CENTRUL FRANCOFON DE DREPT CONSTITUTIONAL
AL UNIVERSITATII "MIHAIL KOGALNICEANU" DIN IASI
Creat la o rascruce dintre veacuri si milenii, Centrul francofon de Drept Constitutional al Universitatii "Mihail Kogalniceanu" din Iasi si-a propus din start initierea unor cercetari stiintifice care sa raspunda problemelor cele mai importante ce se ridica pe planul constituirii si exercitarii puterii politice in Romania, in Europa si in intreaga lume. Si-a propus, de asemenea, ca la Iasi, la Universitatea "Mihail Kogalniceanu" sa fie atrasi la dezbateri specialisti din toate tarile U.E. si din afara acestora, invitand cu aceasta ocazie si cadrele didactice de specialitate din toate centrele universitare din Romania. Subiectele dezbaterilor, organizate anual in luna mai, au fost alese de asa natura incat, printr-un fenomen de feed-beck, opiniile sustinute la dezbateri, "dezlegarile" unor probleme, lumina facuta intr-un domeniu sau altul al stiintei dreptului constitutional sa faciliteze interpretarea corecta a unor norme, sa ghideze aplicarea eficienta a lor, sa preintampine mentinerea unor practici defectuoase, sa amelioreze sistemul politic, in general, prin analiza comparata a normelor ce-l reglementeaza.
Fiind preocupati indeosebi de evenimentele politico-juridice contemporane, dezbaterile au fost orientate – de regula cu un an inainte –, pe subiecte lansate de conducerea Centrului si "negociate", comentate si stabilite printr-un efort comun al celor ce urmau a participa la Masa Rotunda. Incepand din anul 2000 am discutat urmatoarele teme: -Integrarea europeana; -Functia legislativa a parlamentului; -Rolul si functiile parlamentului, locul parlamentelor contemporane in sistemul autoritatilor publice; -Constitutia U.E. si constitutiile statelor membre; -Referendumul legislativ; -Evolutia conceptelor dreptului constitutional clasic; -Raporturile dintre puterile statului; -Rolul si locul curtilor constitutionale in sistemul autoritatilor publice. Tematica aceasta a reflectat prioritar exigente ale stiintei Dreptului constitutional din tara noastra, dar, in acelasi timp, exigente ale stiintelor politico-juridice, in general. Integrarea europeana ridica variate si complexe probleme nu numai pentru Romania, tara ce a intrat in U.E. in ultimul val, ci si pentru celelalte tari integrate anterior. Dreptul parlamentar trebuie sa raspunda azi unor provocari ce se manifesta atat pe plan national cat si pe plan comunitar, unde raporturile parlament national – parlament al U.E. constituie inca un important teren al dezbaterilor. Tratatele U.E., si mai ales "Tratatul constitutional" trebuiau sa-si gaseasca loc pentru analiza si in Romania, asa cum se intampla in toate statele din U.E. Si, strans legat de "constitutia europeana", care nu era (nu este) o constitutie in sensul doctrinei clasice a dreptului constitutional, trebuiau rediscutate toate categoriile acesteia sau, oricum cele mai importante. Cum in toate statele - y compris in Romania –, sunt comentate ordonantele de urgenta, decretele guvernamentale etc. si nerespectarea principiului separatie puterilor in stat de catre executiv, sigur ca trebuiau dezabatute problemele pe care le ridica raporturile dintre puteri si locul curtilor constitutionale in sistemul autoritatilor publice.
Iata, deci, ca in evolutia problematicii tuturor editiilor Mesei Rotunde a Universitatii "Mihail Kogalniceanu" se reflecta nevoia de a da un raspuns, o rezolvare – pe planul stiintei – unor probleme ridicate in practica politica si juridica din Romania, din U.E., si nu numai. Mergand constant pe aceasta linie – a obligatiei stiintei de a ramane, prin preocuparile sale, strans legata de nevoile practice – pentru anul acesta tema propusa este Puterea judecatoreasca. Sunt multe aspecte de clarificat, unele ale justitiei din tara noastra, altele ale infaptuirii justitiei in U.E. Este necesar sa ne pronuntam asupra trinitatii puterilor si a locului curtilor constitutionale in sistem, asupra raporturilor dintre instantele nationale si cele comunitare, asupra naturii puterii judecatoresti si, mai ales, asupra modului in care aceasta este apreciata ….. din interior.
Trebuie, de asemenea, precizat faptul ca temele lansate pentru dezbateri de-a lungul anilor au atras la Iasi, la Universitatea "Mihail Kogalniceanu" - universitate tanara, care nu a putut sustine financiar participantii decat intr-o proportie foarte mica -, specialisti din strainatate, de la mari universitati precum: -Universite Montesquieu – Bordeaux IV; -Universite Paul-Cesanne Aix-Marseille III; -Universite d'Ottawa; -Universite de Sao Paulo; -Universite de Bourgogne – Dijon; -Universite Montpellier I; -Universite de Toulouse 1; -Universite Libre – Bruxelles; -Universite Catholique – Milano; -Universite La Sapienza – Roma; -Universite Laval – Quebec; -Universite Erasmus - Rotterdam -Universite Cardinal Stefan Wyszynski – Varsovie; -Universite Catholique de Lublin; -Universite Jagellonne – Cracovie; -Universite de Zaragoza; -Universite La Sagesse – Liban; -Universite de Wrocław – Polonia; -Universite de Pecs – Ungaria; -Universite Panteion – Grecia; -Universite de Lisboa; -Universite de Buenos Aires; -Universitatea de Stat din Chisinau.
Printre specialistii care au participat la dezbateri, s-au aflat profesori universitari din lumea intreaga, precum: Didier Maus; Adam Antal; Andre Braen; Paul Akl; Joseph-G. Turi; Andre Roux; Cesare Pinelli; Michel Leroy; Gabriel Garcia Cantero; Richard Ghevontien; Monica Herman Salem Caggiano; Fernanda Diaz Menezes de Almeida; Ada Pellegrini Grinover; Marie-Luce Pavia; Brigitte Vincent; Fabrice Hourquebie; Pasquale Policastro; Paola Bilancia; Maria-Agostina Cabiddu; Egidijus Jarasiunas; Krzysztof Wojtyczek; Ewa Poplawska; Krystian Complak; Flora Goudappel.
Sa nu uitam, de asemenea, sa subliniem faptul ca multe universitati din tara – precum: Universitatea Bucuresti, Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj Napoca, Universitatea "Al.I.Cuza" din Iasi, Universitatea Ecologica – Bucuresti, Universitatea "Dimitrie Cantemir" din Cluj Napoca, Universitatea "Vasile Goldis" din Arad, Universitatea de Vest din Timisoara - au venit alaturi de noi, contribuind substantial la dezbateri. Profesori de mare prestigiu, precum Elena-Simina Tanasescu; Rodica Narcisa Petrescu; Dana Apostol-Tofan; Radu Carp s-au implicat in stabilirea tematicii, au fost nelipsiti la mai toate editiile.
In sfarsit, tebuie precizat ca multe editii ale Mesei Rotunde au fost organizate impreuna cu Curtea Constitutionala a Romaniei, o editie a avut ca partener Senatul Romaniei, o alta Consiliul Legislativ si Asociatia Juristilor din Romania si toate editiile s-au aflat sub umbrela Asociatiei Romane de Drept Constitutional, fapt determinat printre altele de o coincidenta: directorul Centrului Francofon de Drept Constitutional este si presedintele Asociatiei Romane de Drept Constitutional.
Pentru potentarea efectelor dezbaterilor purtate in cadrul Mesei Rotunde anuale, comunicarile au fost publicate, la inceput in Buletinul Stiintific al Universitatii "Mihail Kogalniceanu", iar in ultimii ani intr-un volum distinct, la Editura Institutului European.
Privind retrospectiv, trebuie sa aratam - fara falsa modestie –, ca efortul acestui Centru de cercetare, infiintat prin Hotararea Senatului Universitatii "Mihail Kogalniceanu" din 17 ianuarie 1998, din initiativa actualului director, a dat roade: Universitatea "Mihail Kogalniceanu" s-a integrat intr-un spatiu al cercetarii stiintifice, a facut pasi importanti pentru integrarea internationala si, mai ales, a oferit "un produs" de natura stiintifica societatii romanesti intr-o perioada de mari prefaceri si de provocari pe masura.
Prof.univ.dr. Genoveva VRABIE
Directorul Centrului Francofon de Drept Constitutional
al Universitatii "Mihail Kogalniceanu" din Iasi
|