Sondaje 6

Din ceea ce stiu pana in prezent despre UMK, daca un prieten ar dori sa studieze la o Universitate privata si mi-ar cere parerea in privinta UMK
 
Reforma agrara din 1921 si loturile demonstrative

Autor: Dumitru SANDRU          

Editura:  CUGETAREA

Cod ISSN: 1221-4876, pp. 163-177

Rezumat:

Dupa reforma agrara din 1921, a fost necesara stimularea a milioane de tarani noi-proprietari, pentru ca acestia sa inceapa sa lucreze si sa obtina cele mai bune rezultate din noile lor proprietati. Pentru a indeplini acest boiectiv, reforma agrara a trebuit secondata de o politica agrara de ajutor. Daca agricultura urma sa poarte statul pe umerii sai, trebuia, inainte de toate, sa fie ea insasi pusa pe picioare. Resursele interne ale Romaniei erau extrem de scazute la sfarsitul razboiului, iar orice clasa de producatori nu astepta altceva decat recompense generoase. Dar, din moment ce statul nu le-a putut oferi acestora decat un mic ajutor, cu atat mai mult ei au fost motivati sa isi dea silinta pe cat posibil. Abia atunci reforma agrara putea avea sanse sa deovedeasca ce forte, bune sau rele, atrage in urma sa. Acest test nu ar putea fi aplicat acum, iin cazul noii reforme agrare. In locul urmaririi unor scopuri simple, care, in acest caz, au fost cu adevarat evidente, politica oficiala s-a angajat la indeplinirea unui ideal ambitios, de obtinere a auto-suficientei nationale. Fiind unicul camp de productie care dispune de orice metode pentru indeplinirea acestor planuri, agricultura a devenit Cenusareasa domeniilor de activitate industriale si financiare, prin care nationalismul economic extrem a dorit sa isi inalte pavilionul. 

In timp ce taranilor le-au fost furnizate, chiar daca uneori in mod nepotrivit, mijloace prin care sa cultive pamantul care le-a fost dat, ei nu au avut parte nici de mijloacele si nici de minima pregatire pentru acest tip de agricultura intensiva, cerut de noul stat. Taranii nu aveau nicio calificare necesara pentru o agricultura performanta. Nu aveau nici pregatirea de baza, nici educatie speciala sau sprijin din partea agronomistilor. Pregatirea profesionala si impulsul economic al taranilor nu a reusit sa ajunga la punctul in care micii agricultori sa poata sa furnizeze excedent pentru export. 

Cauzele acestui handicat au fost multiple. Precum gospodar, taranul roman nu avea suficient pamant pentru agricultura extensiva, dar nici formare sau resurse necesare pentru agricultura intensiva. In acelasi timp, ca cetatean, el era victima legislatiei partinitoare, si, mai mult decat atat, a unei administratii proaste a legii si justitiei. Educatia agricola si resursele de lucru erau, in cel mai bun caz, in faza embrionara, in timp ce legislatia discriminatorie, cu toata ca schimbata in anumite aspecte, ramanea o povara si dupa reforma agricola, la fel cum fusese si inaintea ei. Planul administrativ a avut putine sanse de imbunatatire, atata timp cat salariatii nu puteau supravietui cu lefele pe care le oferea statul.

Download

Mise à jour le Lundi, 19 Septembre 2011 10:42