Autor: Iolanda BOTI, Crina VERGA

Editura:  Cugetarea

Cod ISSN: 1221-4876, pp. 143-159

Rezumat:

Studiul de faţă analizează, mai întâi, dreptul de asociere în ceea ce priveşte reglementarea sa pe plan intern şi international. Astfel, legiuitorul defineşte în articolul 37 din Constituţia României dreptul de asociere ca o „libertate fundamentală”, fiind menţionat alături de libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare: „cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate şi în alte forme de asociere”. În aceeaşi ordine de idei, se fac apoi referiri la partidele politice în alin. 2 şi 3 ale articolului amintit, delimitându-se scopul şi activitatea lor, fiind stabilite şi restricţii în ceea ce priveşte exercitarea acestui drept. Dispoziţiile menţionate sunt completate într-o manieră detaliată prin Legea nr. 14/2003 privind partidele politice. O altă formă de asociere prevăzută de Constituţie în mod expres este reprezentată de sindicate, care, alături de consacrarea în actul fundamental au, de asemenea, o reglementare proprie – Legea nr. 54/2003. Celelalte forme de asociere prevăzute de articolul 37 sunt asociaţii de drept public ce nu au scopuri lucrative şi nu urmăresc obţinerea unor beneficii, temeiul lor fiind libertatea de asociere şi nu contractul, care stă la baza asociaţiilor şi societăţilor de drept privat.

Pe plan internaţional dispoziţii referitoare la dreptul de asociere se regăsesc în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art. 20, art. 23 alin. 4), în Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale (art. 11), precum şi în Pactul cu privire la drepturile civile şi politice (art. 22).

În multe state membre ale Uniunii Europene (Franţa, Germania, Spania, Italia, Grecia, Potogalia, Danemarca) dreptul de asociere este înscris în actul fundamental şi, uneori, reglementat în mod amănunţit, fiind precizate şi unele limitări în ceea ce priveşte exercitarea acestuia.

După evenimentele din decembrie 1989, dreptul de asociere capătă o importanţă aparte prin actele abordate de legiuitorul român: Legea nr. 27/1996 (legea privind partidele politice), modoficată prin Legea nr. 14/2003, Legea nr. 31/1990 referitoare la societăţile comerciale, Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului, Legea nr. 15/1990, care se referă la organmizarea unităţilor economicede stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, Legea nr. 36/1991, ce cuprinde dispoziţii care reglementează societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, Legea nr. 35/1991, privind regimul investiţiilor străine.

Este prezentată şi poziţia adoptată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la anumite încălcări ale unor prevederi ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul de asociere.

Asocierea corespunde unei necesităţi a oamenilor de a face ceva împreună sau de a se apăra. Ea permite accederea la viaţa socială şi corectarea exceselor tehnocraţiei.