Sondaje 6

Din ceea ce stiu pana in prezent despre UMK, daca un prieten ar dori sa studieze la o Universitate privata si mi-ar cere parerea in privinta UMK
 
LES PASSEPORTS BIOMETRIQUES ET LA LIBERTE RELIGIEUSE DANS LE CONTEXTE DES SYSTEMES NORMATIFS NATIONAL ET EUROPEEN

Autor: Radu CARP

Editura:  Institutul European

Cod ISBN: 978-973-611-684-1, pp. 124-137

Rezumat:

Anul 2009 a fost marcat de o dezbatere în spaţiul public românesc cu privire la introducerea paşapoartelor biometrice, contestată de mai multe persoane sau organizaţii ce se declară apărătoare ale valorilor religioase. Temeiul introducerii acestor paşapoarte este Regulamentul nr. 2252/2004 al Uniunii Europene. Articolul analizează evoluţia şi elementele acestei dezbateri, Regulamentul amintit fiind prezentat în contextul acquis-ului comunitar - Directiva nr. 95/46/CE cu privire la protecţia datelor personale, Carta Drepturilor Fundamentale, etc.

Receptarea Regulamentului nr. 2252/2004 în legislaţia internă a fost făcută fără dezbaterea publică obligatorie în intervalul de transpunere, prin mai multe reglementări succesive - HG nr. 557/2006, OUG nr. 207/2008, Legea nr. 264/2009 - care se contrazic. Acest tip de transpunere este defectuoasă, ar fi fost indicat să se facă printr-un singur act normativ - o lege dezbătută şi votată în Parlament.

Referitor la elementele pe care ar trebui să le conţină paşapoartele biometrice, includerea amprentelor digitale este o încălcare a dreptului la viaţă intimă consacrat de Constituţia României şi de Carta Drepturilor Fundamentale. Este posibilă o contestare a Regulamentului amintit pe baza Cartei pe acest motiv şi pe motivul că acesta nu recunoaşte dreptul la obiecţie pe motive de conştiinţă - potrivit Regulamentului, o persoană nu poate refuza un paşaport biometric pe motive religioase. O altă posibilitate de contestare a Regulamentului se bazează pe faptul că standardele minime de securitate pentru paşapoartele biometrice nu ar trebui să aibă un caracter obligatoriu deoarece privesc domeniul justiţie şi afaceri interne definit, de regulă, prin reglementări cu caracter de recomandare.

Articolul analizează de asemenea şi semnificaţia referinţei din Constituţia României la prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu în contextul relaţiei complexe între acquis-ul comunitar, Constituţie şi legile interne, concluzia fiind că această relaţie nu a fost pe deplin înţeleasă de autorităţile publice după aderarea României la Uniunea Europeană.

Download

Last Updated on Wednesday, 07 September 2011 10:23