Sondaje 6

Din ceea ce stiu pana in prezent despre UMK, daca un prieten ar dori sa studieze la o Universitate privata si mi-ar cere parerea in privinta UMK
 
CATEGORII NOTIONALE TERMINOLOGICE CU "TERMEN-BAZA" IN LIMBAJUL JURIDIC FRANCEZ

Autor: Nina CUCIUC          

Editura:  CUGETAREA

Cod ISSN: 1221-4876, pp. 67-77

Rezumat:

Obiectul de studiu al terminologiei ca disciplină ştiinţifică se manifestă şi prin acţiunea de desemnare noţională a categoriilor terminologice, de aceea este şi firesc ca termenii juridici sinaptici cu termeni-bază să fie analizaţi şi prin prisma principiului onomasdiologic. Diversitatea de operare cu noţiunile specifice în cadrul ştiinţelor rezultă din raporturile cu ramurile cărora le aparţin, precizată prin determinanţii: „filozofic”, „istoric”, „geografic”, „lingvistic”, „lexical”, „semantic”, „stilistic” etc., „toţi în relaţie cu câmpul conceptual”  (Bidu-Vrănceanu, 2001).

Primele investigaţii referitoare la noţiunea de „câmp conceptual” au fost înregistrate de către lingviştii germani. Lingvistica germană abordează  câmpul conceptual prin recurgerea la constituirea unei scheme conceptuale ce rezultă din studiile efectuate în unul din domeniile ştiinţelor (cel al lingvisticii, în cazul nostru) bazate pe date complexe ce determină aria conceptelor acoperită de un cuvânt sau de un grup de cuvinte.

În lucrarea de faţă, am supus cercetării categoriile noţionale ce reprezintă grupuri vaste semantice desemnând noţiuni de bază în sistematizarea lexicului terminologic juridic francez. Necesitatea investigării termenilor sinaptici din limbajul juridic francez prin prisma teoriei desemnării noţionale este evidentă, dat fiind faptul că sintagmele terminologice cu termen-bază reprezintă aspectul spectrului lexical destinat, printre altele, denotării de noi termeni.

Graţie cercetărilor efectuate, s-a constatat că terminologia juridică franceză poate fi caracterizează printr-o taxonomie onomasiologică ce cuprinde zece categorii noţionale: 1) starea lucrurilor; 2) acte juridice; 3) starea persoanelor; 4) înscrisuri juridice; 5) instituţii juridice; 6) proceduri juridice; 7) infracţiuni; 8) personal juridic; 9) acţiune juridică; 10) procese abstracte, înglobate clasificaţional în perimetrul a patru câmpuri conceptuale:

I.                 Clasa conceptuală a stărilor

II.                Clasa conceptuală a obiectelor

III.               Clasa conceptuală a proceselor

IV.               Clasa conceptuală a regimurilor şi activităţilor.

 Desemnarea onomasiologică a noţiunilor îşi are originea în activitatea cognoscibilă a omului redată cu ajutorul principalelor criterii noţionale: conceptualitate, procesualitate, materialitate, indici care sunt raportaţi, în mod tradiţional, denotărilor câmpurilor conceptuale.

 Download


Mise à jour le Jeudi, 15 Septembre 2011 09:08