Universitatea „Mihail Kogalniceanu” din Iasi
Centrul francofon de Drept Constitutional

cu sprijinul Delegatiei Wallonie - Bruxelles la Bucuresti

au organizat

Masa rotunda cu participare internationala

Puterea judiciara

IASI 21 - 22 MAI 2010

rezumatele lucrarilor sunt disponibile aici

in curand materialele prezentate vor fi disponibile in intregime pe site

      Temele abordate au inclus, printre altele, locul si rolul curtilor constitutionale in clasica „trinitate” a puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – enunţate în constituţiile statelor şi în doctrină. De asemenea, un subiect actual l-a constituit includerea, in dreptul intern, a jurisprudentei Curtii Europene de Justitie de la Luxemburg, si, in perspectiva, pe cale de consecinta logica, pe cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, de la Strasbourg.       

 In deschiderea lucrarilor doamna rector Genoveva Vrabie a subliniat caracterul festiv al acestei manifestari avand in vedere cei douazeci de ani de activitate ai universitatii organizatoare, precum si mentinerea unor legaturi amicale permanente cu colegii  din Franta, Belgia, Canada, Brazilia.

  Puterea judiciara a fost supusa dezbaterii in lucrarile participantilor, ea fiind analizata in contextul separatiei puterilor in stat, al integrarii statelor europene in Uniunea Europeana si al faptului ca justitia constitutionala nu face parte din clasica „trinitate” a puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – enuntate in constitutiile statelor si in doctrina.

  In debutul acestei manifestari, academicianul Alexandru Zub a realizat o prezentare istorica a evolutiei constitutionalismului.

      S-a mentionat necesitatea clarificarii notiunilor de „putere de stat”, „organ de stat”, „autoritate publica”, „institutie publica”, precum si a rolului si naturii juridice a Curtilor sau Tribunalelor Constitutionale, in contextul in care in unele situatii acestea s-au transformat din „legislator negativ” in „legislator pozitiv”. S-a subliniat, in acest sens, ca in Constitutia Romaniei nu se precizeaza daca instanta constitutionala este o putere si nici calificarea acesteia. Prin urmare, s-a apreciat ca se poate caracteriza Curtea Constitutionala prin intermediul jurisprudentei sale.   

     Profesorul Slobodan Milacic a prezentat detaliat trasaturile puterii judiciare care ii determina locul acesteia in sistemul autoritatilor publice, facand distinctie intre notiunile de „legalitate” si „legitimitate”.

     Intr-o alta expunere s-au explicat principalele criterii utilizate pentru delimitarea competentelor judecatorului administrativ si a celui ordinar, in contextul existentei mai multor ordini jurisdictionale, punandu-se accent pe necesitatea existentei unei proceduri de reglementare a conflictelor de competenta.   

      S-a facut referire si la intarirea rolului Consiliului Constitutional din Franta in urma revizuirii din 2008 a Constitutiei.

   Din cele prezentate, profesorul Didier Maus a desprins o serie de concluzii. Astfel, comunicarile prezentate reprezinta un tablou de drept constitutional comparat care vizeaza tari ce apartin unei democratii liberale de drept.  Se afirma cu certitudine ca puterea judecatoreasca s-a dezvoltat din ce in ce mai mult; insa, poate ea sa contribuie la democratizarea societatii?  

   S-a facut distinctie intre puterea judecatoreasca si justitia constitutionala, subliniindu-se trasaturile acestora; s-a discutat despre coexistenta mai multor ordini jurisdictionale si repartizarea competentelor intre jurisdictiile judiciare si administrative (Belgia). S-a ridicat problema modului in care se organizeaza independenta justitiei si s-a remarcat o tendinta de politizare a acesteia. S-a mentionat, de asemenea, rolul justitiei constitutionale. Astfel, s-a pus accent pe influenta din ce in ce mai mare a Curtii Constitutionale din Romania dupa ce – in urma revizuirii Constitutiei din 2003 – aceasta a capatat o noua atributie – solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice.

     S-a subliniat, in acest context, si importanta pe care a capatat-o (obtinut-o) Curtea de Arbitraj din Belgia  - prin transformarea ei in Curte Constitutionala in 2007 -  precum si Tribunalul Suprem din Brazilia. S-a subliniat, in acelasi sens, ca in Franta, dupa revizuirea Constitutiei din 2008, puterea Consiliului Constitutional a fost considerabil largita. S-a specificat ca justitia constitutionala a evoluat pe baza influentei jurisprudentei europene. De asemenea, dezvoltarea justitiei europene – reprezentata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului si Curtea de Justitie de la Luxembourg – a antrenat, prin deciziile cu caracter obligatoriu pronuntate, si accentuarea rolului judecatorului national.

     S-a amintit  pe parcursul lucrarilor de existenta unei jurisprudente divergente in Romania si de faptul ca adeseori in Franta judecatorul nu accepta puterea de lucru judecat pe care o au deciziile pronuntate de instantele superioare.

     In final, profesorul Didier Maus exprima multumiri si gratitudine pentru primirea si reunirea invitatilor la aceasta Masa Rotunda Francofona si spera sa revina cu ocazia unei viitoare asemenea manifestari.